Nasty

Tenisul de câmp românesc este marcat de o curiozitate. Dacă la fete am stat întotdeauna bine, să ne amintim de Virginia Ruzici, campioană la Roland Garros, Mariana Ciogolea, Florența Mihai, ca să nu mai vorbim de Simona Halep, extraordinara noastră campioană, câștigătoare a două Grand Slamuri și a zeci de turnee, numărul 1 mondial WTA, etc, la băieți tenisul nostru, cu mici excepții, a început și s-a terminat cu Ilie Năstase. Sigur, nu trebuie omis Ion Țiriac, dar el a fost un jucător de dublu valoros. Dar Năstase, sau Nasty cum îi spuneau americanii, a fost unic în perioada lui.

Rebel, nonconformist, încântător prin execuții parcă venite de pe altă planetă, câstigând când voia și pierzând când nu te așteptai, el a fost un jucător pe cât de uriaș, pe atât de controversat. 729 de victorii, 275 de înfrângeri, numărul 1 mondial în 1973, finalist în 1971 și învingător în 1973 la Rolland Garros, dublu finalist la Wimbledon, în 1972 și 1976, campion în 1972 la US OPEN. Ca să nu mai vorbim de câștigarea de patru ori – 1971, 1972, 1973, 1975 a Turneului Campionilor.

În deceniul al șaptelea a dominat tenisul mondial. Împreună cu Ion Țiriac a format și un dublu redutabil, obținând nenumărate victorii.

În 1972, cei doi, care alcătuiau și echipa României de Cupa Davis, au ajuns până în finala competiției, care se juca în SUA, chiar împotriva americanilor. Năstase și Țiriac se aflau la un pas de câștigarea “Salatierei de Argint”, cea mai importantă competiție masculină pe echipe. Acea finală a avut o desfășurare neașteptată. Favorit, indiscutabil, Năstase a pierdut 0-3 în fața lui Stan Smith, un jucător sub valoarea sa, și chiar dacă Ion Țiriac a luptat admirabil, aducând partida la 2-2, scor general, Năstase a pierdut jocul decisiv și meciul s-a încheiat cu scorul de 3-2 pentru americani. S-au făcut multe speculații după acea finală și este adevărat că Ilie Năstase a jucat atunci sub valoarea lui obișnuită, mai ales că era un an în care fusese finalist la Wimbledon și și-a adjudecat titlurile la US OPEN și la Turneul Campionilor.

A abandonat activitatea competițională de performanță în 1985, la 39 de ani, dar n-a încetat să fie un nonconformist. De pildă, când a fost chemat pentru a fi distins cu un ordin de prestigiu chiar de către Ceaușescu, fiind component al clubului armatei Steaua, a trebuit să îmbrace uniforma militară, dar a refuzat să se tundă, cei de la protocol prinzându-i părul foarte lung sub caschetă cu agrafe!

Indiferent cum s-a comportat, poate nu pe placul tututor, Ilie Năstase a fost un mare campion, o figură reprezentativă a tenisului mondial.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *